Istoricul lacului și al satului Colibița

Cum a trecut Colibița de la un sat de munte cu colibe de lemn la un lac de acumulare spectaculos, înconjurat astăzi de cabane și pensiuni.

Repere cronologice

O cronologie sintetică a celor mai importante momente din istoria zonei Colibița – sat, baraj și lac de acumulare.

sec. XIX

Primele așezări permanente

Zona Colibița începe să fie locuită permanent în secolul al XIX-lea, când păstorii și tăietorii de lemne își ridică mici colibe din lemn pe Valea Bistriței, între Munții Bârgău și Călimani. De la aceste „colibe” provine și numele așezării, Colibița.

sfârșit sec. XIX – început sec. XX

Colibița – stațiune de aer curat

Datorită aerului rece și curat, bogat în ozon, Colibița devine treptat cunoscută ca loc de tratament pentru afecțiuni respiratorii. Legenda vorbește despre vindecarea spectaculoasă a unei fete bolnave de tuberculoză, fapt care a consacrat renumele stațiunii de odinioară.

anii 1970

Proiectarea barajului și a lacului de acumulare

În contextul dezvoltării sistemului hidroenergetic național se ia decizia amenajării unui lac de acumulare pe cursul Bistriței ardelene. Scopul: producerea de energie electrică, alimentarea cu apă a localităților din aval, irigații și regularizarea debitelor râului.

1976–1982

Strămutarea satului vechi

Satul Colibița se afla chiar în valea ce urma să fie inundată. Casele sunt demolate treptat, iar locuitorii sunt relocați pe dealurile din apropiere, în zona cunoscută astăzi ca Mița. Pe amplasamentul vechii vatre se pregătește construcția barajului.

1977–1991

Construirea barajului Colibița

Pe cursul Bistriței se ridică barajul Colibița, o lucrare hidrotehnică de mari dimensiuni. Prin închiderea văii se formează lacul de acumulare Colibița, situat la aproximativ 900 m altitudine, cu o lungime de circa 13 km și o suprafață de peste 270 ha.

după 1990

Renașterea ca zonă turistică

După încheierea lucrărilor la baraj, malurile lacului încep să fie valorificate turistic. Apar cabane, pensiuni și case de vacanță, iar Colibița este redescoperită ca destinație pentru peisaj, liniște și aer curat. Autoritățile locale fac demersuri pentru recunoașterea oficială ca stațiune turistică.

Astăzi

Colibița – „marea de la munte”

Lacul Colibița este considerat astăzi unul dintre simbolurile județului Bistrița-Năsăud. Este căutat pentru peisajul spectaculos, pentru posibilitățile de drumeții, sporturi nautice ușoare și relaxare la cabane moderne. Platforma LacColibita.ro își propune să prezinte această istorie pe înțelesul tuturor și să conecteze turiștii cu proprietarii de pe malul lacului.

Lacul de acumulare

Lacul Colibița este un lac de acumulare situat la aproximativ 900 m altitudine, cunoscut pentru aerul foarte curat și peisajele spectaculoase.

Munții Bârgăului

Zona este înconjurată de Munții Bârgăului, cu păduri de conifere, poteci marcate și puncte de belvedere spre lac.

Satele de pe vale

Bistrița-Bârgăului, Josenii Bârgăului și Prundu Bârgăului sunt principalele localități de pe drumul spre Colibița.

Legende și curiozități

Istoria tehnică a barajului se împletește cu povești locale, mituri și statistici interesante despre lac.

Știați că…?

Lacul are o lungime de aproximativ 13 km și o suprafață de câteva sute de hectare, în funcție de nivelul apei.
Lacul este alimentat de râul Bistrița ardeleană și de pâraiele de pe versanții Munților Bârgău și Călimani.
Pe fundul lacului se află vatra vechiului sat Colibița; în perioadele cu nivel foarte scăzut al apei se mai pot observa fragmente din fostele construcții.

Legende locale

În jurul lacului circulă numeroase povești: de la ideea unui „lac blestemat”, născută din faptul că pentru construcția lui a fost sacrificat un sat întreg, până la povești despre biserica scufundată și despre aerul cu „cel mai bun efect asupra plămânilor”. Aceste legende fac parte din farmecul locului, dar nu înlocuiesc datele istorice și tehnice prezentate mai sus.